Bine ați venit!
contact@descopera-constanta.ro

Catedrale, Mănăstiri şi biserici și pelerinaje

Catedrale, Mănăstiri şi biserici și pelerinaje

Catedrale, Mănăstiri şi biserici și pelerinaje

      Deși în Dobrogea, numărul lăcașurilor de cult cu statut de monumente istorice nu este la fel de mare ca în alte zone la țării, totuși cele existente aici se remarcă prin valoarea arhitecturală, artistică și ca elemente spirituale păstrătoare de tradiții religioase din spațiul românesc.

      Mănăstirea Peștera Sfântul Apostol Andrei, este amenajată lângă peștera unde Sf. Andrei a propăvăduit creștinismul în secolul I d.Hr. Peștera Sf. Apostol Andrei este considerată Bethlehemul românesc, locul unde s-a născut creștinismul românesc.

       Complexul monastic rupestru, în apropierea orașului Murfatlar, cele 6 datând din secolele IX-X, fiind cele mai vechi construcții de acest tip din România. Este alcătuit din camere și galerii, fiind săpat într-un deal de cretă situat în apropierea carierei de extragere a cretei din Basarabi. A fost descoperit pe 11 iunie 1957, în urma unor lucrări de extindere a zonelor de exploatare a cretei. Acest complex, a adăpostit, în opinia cercetătorilor, prima biserică și primele chilii ale unei mănăstiri, de pe teritoriul României.

      Biserica ortodoxă din lemn “Sf. Maria”, în orașul Techirghiol, în cadrul complexului Mănăstirii de Maici, care datează din secolul al -XVII-lea, a fost adusă din Sinaia și reclădită.

         Mănăstirea Dervent – “Cuvioasa Parascheva”, se află în comuna Ostrov, satul Galița, ridicată pe ruinele unei mănăstiri mai vechi din secolul al XII-lea și unde se află o cruce despre care se spune că este făcătoare de minuni. Legenda spune că a apărut alături de alte trei, pe locul unde și-au dat viața în chinuri îngrozitoare, patru ucenici ai Sfântului Apostol Andrei.

      Geamia Esmanah Sultan se află în Mangalia și datează din 1590. Aici se află un cimitir și un valoros sarcofag.

        Geamia Hunchiar, în stil maur, din calcar alb, cu un minaret înalt de 24m și datând din 1867-1868.
Marea Moschee cu un minaret de 50m, ridicată pe locul unei vechi geamii, în stil egipteano-bizantin cu unele elemente maure românești, datând din 1910.

      Catedrala ortodoxă „Sf. Apostoli Petru și Pavel” (mun. Constanţa) este situată mai jos de Piaţa Ovidiu, în faţa clădirii Arhiepiscopiei Tomisului. Clădirea a fost construită între anii 1883 – 1885, după planurile arhitectului Carol Benesch, planurile de interior fiind realizate de arhitectul Ion Mincu. Construcţia, din cărămidă presată, impune prin monumentalitatea faţadei şi prin turnul înalt de 35 m. Sculptura este bine reprezentată la catapeteasmă şi strane, ca şi la candelabre, policandre şi sfeşnice (aliaj metalic din bronz cu alamă) proiectate tot de I. Mincu şi lucrate la Paris. Pictura a fost lucrată în frescă în perioada 1959-1961, fiind opera pictorilor Gheorghe Popescu şi Niculina Dona. În catedrală sunt depuse moaştele Sf. Pantelimon (27 iulie), Sfinţilor Axentiu (14 februarie) şi Simeon Stâlpnicul (1 septembrie) și moaștele Sfinților Epictet și Astion, descoperite la Halmyris.

Biserica Romano-Catolică “Sf. Anton de Padova” (mun. Constanţa) a fost construită în perioada 1937-1938 după planurile arhitectului Romano de Simon. Are structura unei bazilici din nordul Italiei. Contrafortul şi motivele geometrice amintesc de stilul romanic din secolul al XIII-lea.

Biserica Greacă Metamorphosis (mun. Constanţa) este construită prin contribuția comunității grecești din oraș, care a primit aprobarea sultanului Abdul-Azis. Construcția s-a terminat în 1867 (deși pe fațadă este indicat anul 1868), după planul arhitectului grec Teoharidi. În 1947 se adaugă pe latura dreapta un turn clopotniță a cărui semicupolă se sprijină pe coloane scurte.

Biserica armenească (mun. Constanța) este construită în 1880, în stilul arhitectonic tradițional armenesc, de Nazaret Torosian.

Mănăstirea „Sfânta Elena de la Mare“ (Costineşti) – a luat ființă pe un teren donat de Elena, mama regelui Mihai, în anul 1921. Actuala biserică a fost sfințită în anul 1998. Prin aşezarea ei la ţărm de mare, la 3 km de satul Schitu, mănăstirea este unicat în peisajul monastic dobrogean. Aceasta oferă cazare şi masă pelerinilor pe timpul verii şi un centru de recuperare medicală, realizat cu fonduri europene.