Muzee și case memoriale
Cele mai multe muzee sunt concentrate la nivelul așezărilor urbane de pe litoralul românesc, devenind puncte de atracție turistică datorită originalității exponatelor.
Muzeul de Istorie naturală și Arheologie are o istorie de peste o sută de ani, perioadă ce poate fi împărțită în trei mari etape: perioada 1878 – 1957 – cea mai tulbure; apoi, 1957 – 1977 şi în sfârşit, din 1977 până în prezent. Deține exponate importante din perioada elenistică, daco-romană și bizantină din Dobrogea. În sala de tezaur se află piese valoroase: șarpele Glycon – unic în lume, o sabie miceniană din bronz, o sculptură în marmură a zeiței Fortuna, monede antice, bijuterii din metale prețioase.
Muzeul de Artă deține operele unor pictori români importanți printre care: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Theodor Pallady, Corneliu Baba, Nicolae Tonitza.
Muzeul de Artă Populară – Clădirea care adăpostește muzeul a fost sediul Primăriei Constanța și datează din 1896, fiind construită în stil brâncovenesc. Sunt expuse numeroase elemente de etnografie și artă populară din întreaga țară, un loc fiind rezervat artei populare dobrogene.
Complexul Muzeal de Științe ale Naturii cuprinde mai multe obiective Acvariul, Delfinariul, Planetariul și Observatorul Astronomic, Microdelta. Acvariul expune peste 100 de specii de pești din Marea Neagră și din alte mări ale lumii.
Delfinariul – şi-a început activitatea în 1972, constituind prima formă muzeistică de acest gen din ţară. După unele lucrări de modernizare și extindere în 2016, Delfinariul și-a mărit capacitatea de la 600 la 1300 locuri, fapt ce a contribuit la o creștere importantă a numărului de vizitatori. În aceste condiții, Delfinariul a devenit o atracție reprezentativă în cadrul destinației, fiind un obiectiv pe lista turiștilor sosiți pe litoral, dar din ce în ce mai mult și un factor atractor, în special pentru grupurile de copii aflate în excursii cu școala. În viitor, urmează să se realizeze o nouă extindere a Delfinariului, pentru a corespunde normelor naţionale şi legislaţiei europene, din punct de vedere al spaţiului necesar pentru mamiferele marine aflate în captivitate. De asemenea, se are în vedere realizarea unui nou acvariu (mai mare decât cel actual) și a unui planetariu nou de vară.
Acvariul, înfiinţat în 1958, este găzduit de o clădire construită la începutul secolului XX ca anexă a Cazinoului. De-a lungul timpului, Acvariul din Constanța a adunat peste 100 de specii de pești și viețuitoare marine care aparțin unor zone geografice diverse.
Planetariul este primul obiectiv de acest gen din ţară (1969). Aici sunt realizate proiecţii cu un aparat de tip ZKP-2 (1988) pe o cupolă cu diametrul de 8 m, putând fi observate stele (aproximativ 5000), planete, luna, constelaţii (constelaţii zodiacale), comete, meteori, sateliţii galileeni ai lui Jupiter, sateliţi artificiali, Sistemul Solar etc.
Microrezervaţia şi Expoziţia de Păsări Exotice şi de Decor este o grădină zoologică în miniatură ce se întinde pe o suprafaţă de 12 ha. Patrimoniul acestui obiectiv deţine avifauna acvatică (pelicani, lebede, raţe şi gâşte sălbatice), avifauna terestră (păuni, fazani) şi mamifere (mufloni, cerbi lopătari, căpriori, care se regăsesc în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi în Rezervaţia Negureni).
Centrul de echitație – manejul are o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi şi este deschis pe tot parcursul anului. Echitația de la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii se face într-o incintă închisă pe timpul iernii și în aer liber, în sezonul cald.
Complexul Muzeal de Științe ale Naturii este cel mai vizitat obiectiv turistic din județul Constanța, cu peste 500.000 de vizitatori anual (circa 350.000 vizitatori la Delfinariu și circa 150.000 vizitatori la Acvariu), dintre care în mare parte sunt turiști.
Colecția de sculptură “Ion Jalea” are în componență aprox. 120 de lucrări de sculptură în bronz și gips patinat, desene și schițe inspirate din istoria României și din legendele Greciei.
Muzeul de Arheologie “Callatis” include 3 colecții, dintre care cea mai reprezentativă fiind cea de arheologie, cuprinzând amfore și scupturi, dar și fragmente de sarcofage din epoca elenistică.
Muzeul Axiopolis (orașul Cernavodă), secție a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanța, a fost inaugurat în anul 2006. În prezent, este găzduit într-o clădire veche, îngrijit restaurată, şi prezintă, în cele circa 6 săli, o frumoasă colecţie de arheologie preistorică şi romană, precum şi piese de artă decorativă din secolul al XIX-lea: servicii de masă şi de birou, paftale şi podoabe. Nu sunt uitate evocarea unor monumente şi personalităţi care au marcat imaginea oraşului: macheta celebrului pod construit de Anghel Saligny, obiecte care au aparţinut familiei compozitorului Dumitru Chiriac şi altele.
În plus, prin intermediul proiectului de cooperare trans-frontalieră România-Bulgaria „Restaurarea moștenirii culturale unice comune și promovarea produsului turistic comun, Hamangia – prima civilizație a vechii Europe”, urmează să fie restaurată o clădire situată în imediata apropiere, în vederea deschiderii unei noi secție muzeale
Muzeul Carsium (orașul Hârșova) – primul muzeu a fost deschis în anul 1904, în prezenţa Regelui Carol I. După ce a fost distrus în Primul Război Mondial, redeschis în perioada interbelică și desfiinţat în primii ani ai perioadei comuniste, muzeul, în forma actuală, a fost inaugurat în anul 2006. Muzeul prezintă dezvoltarea civilizaţiei materiale şi spirituale din spaţiul dunărean, din neolitic până la începutul epocii moderne. Sunt expuse piese cu valoare deosebită, unele prezentate în expoziţii internaţionale sau naţionale, tipice culturilor neolitice (Hamangia, Gumelniţa), culturii epocii metalelor, dezvoltării civilizaţiei romane, romano-bizantine şi medievale la Dunărea de Jos. Muzeul este secție a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanța și este vizitat anual de circa 1.000 de persoane.
În prezent, în cadrul proiectului de cooperare trans-frontalieră România-Bulgaria „O uniune transfrontalieră în umbra istoriei” se va realiza Restaurarea, conservarea și punerea în valoare a Ansamblului „Vasile Cotovu” – Centrul Multicultural, clădirea care a adăpostit prima bibliotecă și primul muzeu regional al Dobrogei, iar colecția Muzeului Carsium va fi adusă aici.
Muzeul de artă Lucian Grigorescu (municipiul Medgidia) a fost înființat în 1964 și are ca tematică pictură românească cu subiecte inspirate de peisajul dobrogean (N. Tonitza, Gh. Petraşcu etc.) lucrări realizate de artişti dobrogeni (L. Grigorescu, l. Ciucurencu, Ion Pacea, Ion Nicodim, Ion Biţan etc.), precum şi lucrări de sculptură semnate Ion Jalea, B. Caragea etc., precum şi peste 100 de lucrări de ceramică realizate în taberele de artă „Hamangia”. Începând cu anul 2009 este închis, dar Primăria Medgidia intenționează să îl readucă la viață.
Muzeul de artă Dinu și Sevasta Vintilă (comuna Topalu) este organizat în anul 1960 în fosta locuinţă a dr. Dinu Gheorghe Vintilă. Prezintă 228 de lucrări de pictură: ale lui Ioan Andreescu, Octav Băncilă, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, Alexandru Ciucurencu; sculptură: lucrări de Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea, G. Tudor; grafică: lucrări de Theodor Aman, Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, Nicolae Dărăscu.
Muzeul este secție a Muzeului de Artă Constanța.
Muzeul Viei și Vinului (orașul Murfatlar). Deși încă este promovat pe site-ul web al Primăriei110 , muzeul este în prezent închis. Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație intenționează să reabiliteze o clădire din patrimoniul societății și să deschidă un nou spațiu muzeal în apropiere.
Colecția de Artă Limanu (comuna Limanu) a luat ființă cu lucrări realizate de membrii Uniunii Artiştilor Plastici din Bucureşti, cu ocazia documentării făcute, în vara anului 1960, pe teritoriul Dobrogei. Colecţia cuprinde pictură, sculptură, grafică românească contemporană.
Casa tătărească ”Zulfie Totay” (comuna Cobadin) – prezintă o colecţie de broderii, ţesături şi obiecte de artă orientală. Colecție privată, se vizitează la cerere.Poziția sa, pe drumul care face legătura cu Adamclisi şi Mănăstirea Dervent, favorizează introducerea în circuitul turistic. Punct muzeal al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România (municipiul Constanța) – expoziţia este amenajată într-o încăpere a sediului UDTTMR (Str. B. P. Haşdeu nr. 53) şi prezintă istoria şi tradiţia tătarilor. Se poate vizita la cerere.
Muzeul etnografic al aromânilor „Gheorghe Celea” (comuna Mihail Kogălniceanu) – a fost fondat în 2006 și adăposteşte obiecte de uz casnic, produse tradiţionale din lână, dar şi o secţie culinară, toate specifice vieţii aromânilor. În secţia textilă, vizitatorii pot vedea întregul proces de prelucrare a lânii, de la tunsul oii, până la realizarea cuverturilor cu motive tradiţionale aromâne. În camera de artă gastronomică aromână sunt expuse diferite feluri de mâncare, de la renumita plăcintă cu praz până la diverse feluri preparate din carne de miel. Se poate vizita la cerere.
Colecţia muzeală a Mănăstirii Ortodoxe Dervent (comuna Ostrov) – prezintă o colecţie de artă religioasă, carte veche şi numismatică. Se organizează expoziţii de artă contemporană. Se poate vizita la cerere.
Muzeul Mănăstirii Sf. Maria Techirghiol, înființat în anul 1990, adăpostește piese autentice, mărturii creștine din secolele IV-VI (capitel provenind de la o basilică de la Callatis (Mangalia), placaj al unei mese și coloana de basilica descoperite la Tomis). Muzeul mai cuprinde și veșminte preoțești din secolul al XVIII-lea, obiecte de cult și icoane din lemn și lemn ferecat în alamă din aceeași perioadă. În cadrul mănăstirii funcționează o bază de odihnă și tratament și un muzeu.
Grădina Botanică Techirghiol a fost realizată în cadrul proiectului ‘Arta grădinăritului transfrontalier la Marea Neagră’, finanțat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră România — Bulgaria 2007-2013. Obiectivul, deschis în anul 2017, a fost realizat având ca model Grădina Botanică din Balcic. Pe o suprafață de 56.000 mp, pe malul Lacului Techirghiol, au fost sădite 20.000 de plante, arbori și arbuști, din cadrul a 100 de specii botanice, a fost amenajată o cascadă cu lac artificial, alei, pergole, chioșcuri și foișoare și a fost construit un pavilion administrativ cu săli pentru conferințe sau activități culturale, precum și o seră pentru plantele exotice și colecția de cactuși. Tot aici a fost amenajat și o tablă pentru un joc de maxi șah și au fost amplasate două statui reprezentându-i pe Regina Maria și pe Regele Mihai I.
Clădiri civile cu valoare arhitecturală de patrimoniu
Farul vechi din Constanța, ridicat în 1860 de o companie maritimă engleză.
Clădirea Cazinoului constănțean, începută de Petre Antonescu continuată de arhitecți francezi.
Podul de la Fetești realizat de Anghel Saligny.
Comandamentul Flotei (mun. Constanţa) – clădirea a fost construită ca hotel între anii 1879- 1881 (Hotel Terminus). În anul 1978, clădirea devine sediul Marinei Militare, iar din 2009 este sediul Comandamentului Flotei. În ultimii ani, festivitățile prilejuite de Ziua Marinei Române (15 august), se desfășoară pe faleza din fața clădirii.
Hotel Palace (mun. Constanţa) – inaugurat în anul 1914, având drept proprietar pe baronul Edgar de Marçay, unul dintre acționarii cazinoului din Monte Carlo. clădirii.
Clădirea Tribunalului (mun. Constanţa) – construită între anii 1904-1906, după planurile aceluiași arhitect ca și Cazinoul, clădirea a fost destinată familiei regale ca reședință de vară. După al Doilea Război Mondial a intrat în posesia Ministerului Justiției, devenind pe rând sediul Curții de Apel, apoi sediul Tribunalului.
Palatul Arhiepiscopiei Tomisului (mun. Constanţa) – construit între anii 1928-1932, în stil neobizantin, după planurile arhitectului Ion D. Enescu.
Casa cu Lei (mun. Constanţa) – construită în perioada 1895-1898, după planurile arhitectului Ion Berindei. Numele clădirii provine de la existența celor patru lei sculptați, care tronează pe coloanele imobilului. Din păcate, în prezent este într-un stadiu avansat de degradare;
Vila Regală din Mamaia (stațiunea Mamaia, mun. Constanța) – a fost construită în perioada 1923-1926, după planurile arhitectului Mario Stoppa, pentru Regina Maria a României. După 1989, aici a funcționat un restaurant/club. În prezent, clădirea a fost privatizată, aflându-se într-un stadiu avansat de degradare.
Conacul Kogălniceanu (orașul Murfatlar) este construit în stil eclectic, prezentând detalii specifice modei occidentale din secolul al XIX-lea, dar şi elemente de influenţă maură vizibile în cazul frontonul crenelat sau în cazul turnului-belvedere. Este înconjurat de un parc în care se mai află postamentul troiţei ridicată în 1943, în memoria eroilor căzuţi pe front. În prezent, aici funcționează o grădiniță.
Clădirea Primăriei (mun. Medgidia), a cărei construcție a început în anul 1893.
Casa Murad G. Ali (mun. Medgidia), construită în anul 1906. În zona rurală, elemente valoroase de arhitectură sunt destul de puține și doar izolat incluse în anumite ansamble (ex. casele cu specific german din Albești; casele bulgărești din Lipnița; casele dobrogene, zidurile de piatră din Dumbrăveni).
Statuia poetului Ovidiu (1887), sculptor Ettore Ferrari, Piața Ovidiu, municipiul Constanța
Statuia poetului Mihai Eminescu (1932), sculptor Oscar Han, faleza Cazinou, municipiul Constanța
Statuia Victoriei (1968), sculptor Boris Caragea, municipiul Constanța
Grupul statuar Marea și Navigația (1965), sculptor Zoe Băicoianu, digul Portului Tomis, municipiul Constanța
Grupul statuar „Pescarii”, sculptor Corneliu Medrea, parcul Central, municipiul Constanța
Grupul statuar „Faun și Nimfa” (1963), sculptor Constantin Baraschi, în fața Teatrului de Stat, municipiul Constanța Statuia Reginei Elisabeta (1937), sculptor Ion Jalea, faleza Cazinou, municipiul Constanța
Bustul lui Ion Bănescu (1910), sculptor Dimitrie Paciurea, Parcul Primăriei, municipiul Constanța
Statuia lui Anghel Saligny (1957), sculptor Oscar Han, Bd. Elisabeta, colţ cu str. Ovidiu, deasupra Porţii nr. 1 Port Constanta, municipiul Constanța S
Statuia Arcașul (1961), sculptor Ion Jalea, Faleza Domino, municipiul Constanța
Statuia Femeie cu Harpă (1933), sculptor Ion Jalea, Piațeta Decebal, municipiul Medgidia
Monumentul Tineretului de la Straja (1988), sculptor Pavel Bucur, comuna Cumpăna
Monumentul Eroilor Neamului (1998), municipiul Mangalia Grupul statuar „Păstorul cu măgarul Tekir” (2005), sculptor Titi Ceară, orașul Techirghiol
Cadranul Solar (2003) – în fața Primăriei comunei Cumpăna este amplasată o copie a obiectului descoperit în anul 1960 în localitate. Piesa originală, găzduită de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, reprezintă unul dintre puţinele cadrane solare antice descoperite vreodată în Dobrogea, fiind datată sec. II d. Hr.
Monumente comemorative legate de primul război mondial: Hârșova, Techirghiol, Topalu), obeliscuri (Târgușor, Siliștea, Dobromir, Cerchezu, Vulturu).