Potential turistic antropic
Antica Cetate Tomis
Antica Cetate Tomis, a fost întemeiată de grecii din Millet în secolul VI î.Hr. și s-a menținut ca așezare umană neîntreruptă timp de 26 de secole. Se păstrează încă și pot fi vizitate ruinele vechii cetăți, zidul de incintă, apeducte, galerii subterane, basilica mare, cripta pătrată, precum și un amfiteatru roman.



Callatis
Callatis-ul, oraș antic grecesc, întemeiat în secolul al VI-lea î.Hr. pe locul unde astăzi se află orașul Mangalia, mai păstrează ruinele zidului de apărare, bine conservate în cadrul Centrului Român de Afaceri “Marea Neagră”, cele 3 morminte hipogee paleocreștine cu inscripții și cruci și o basilică creștină.

Cetatea grecească Histria
Cetatea grecească Histria (cea mai veche așezare din țara noastră, întemeiată de coloniștii greci în secolele VII-VI î.Hr), a fost contruită peste o așezare neolitică și păstrează pâna astăzi vestigii arheologice importante.
Este considerate cel mai vechi oraș de pe teritoriul României.

Cetatea elenistică de la Albești
Cetatea elenistică de la Albești (comuna Albești) – Cetatea a fost ridicată de greci în secolul IV î.e.n. și se încadrează în categoria fortificațiilor cu caracter permanent, cu rol în apărarea și exploatarea agricolă a zonei. Cetatea era situată pe limita vestică a teritoriului callatian, și pe linia unei artere de circulație ce asigură legătura dintre așezările din sud-estul Dobrogei cu cele din zona Dunării. Nu există infrastructură de vizitare a cetății, cu excepția indicatoarelor rutiere.
Pe teritoriul județului Constanța mai pot fi vizitate: așezarea și necropola de Ostrov “Păcuiul lui Soare” care dateză din secolul al IV-lea d.Hr. (acces dificil); Capidava – o așezare civilă dacică care datează din secolele IV-VII d. Hr. și ruinele unei cetăți romano- bizantine; ruinele cetății Axiopolis, cetate daco-romană cu urme ale “Valului lui Traian”; castrul de apărare al valului de pământ și așezarea romană din satul Murfatlar.


Cetatea Capidava (comuna Topalu)
Cetatea Capidava (comuna Topalu) – se ridică pe malul drept al Dunării, la jumătatea distanței dintre Hârșova și Cernavodă. Fortificația are forma unui patrulater (105m x 127m), cu ziduri groase de peste 2 m și înalte de 5-6 m, cu 7 turnuri de peste 10 m, o poartă lată de 2,50 m situată pe latura de SE care făcea legătura cu restul teritoriului și o ieșire strategică pe latura de SV a turnului dinspre Dunăre, unde era amenajat portul. Cetatea ocupă un loc important în sistemul defensiv roman făcând parte din seria de fortificații ridicate în timpul împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea, în cadrul măsurilor de organizare a limes-ului dunărean. Din păcate, cetatea a fost grav afectată de lucrările de restaurare realizate în perioada 2014-2016. În prezent (noiembrie 2018), au fost reluate lucrările de restaurare, conservare și punere în valoare a cetății.


Cetatea Axiopolis (orașul Cernavodă)
Cetatea Axiopolis (orașul Cernavodă) este situată pe un platou de pe versantul drept al Dunării din dreptul insulei Hinog, aflată la circa 3 km sud de capul podului de la Cernavodă. A fost fondată de regele trac Lisimah în secolul II î.e.n. Ulterior, a fost extinsă și fortificată de romani, aici fiind descoperite ruinele unei bazilici din secolul IV (din timpul lui Constantin cel Mare). În prezent, ruinele cetății nu pot fi vizitate deoarece, în incinta cetății, a fost înființat un depozit de muniții încă de dinaintea Primului Război Mondial.

Cetatea Sacidava (comuna Aliman)
Cetatea Sacidava (comuna Aliman) – așezare geto-dacică și castru roman (sec. II – III). Nu este valorificată din punct de vedere turistic – lipsește infrastructura de vizitare.

Cetatea bizantină Vicina (insula Păcuiul lui Soare, comuna Ostrov)
Cetatea bizantină Vicina (insula Păcuiul lui Soare, comuna Ostrov) – construită în secolul X, în timpul domniei împăratului bizantin Ioan Tzimiskes, fiind la vremea respectivă o construcție solidă. Din păcate, datorită inundațiilor repetate la care este supusă, în prezent doar circa 10-15% din ruinele cetății mai sunt vizibile. Soluţii pentru reabilitarea şi includerea cetăţii antice într-un circuit turistic există, însă acest lucru ar necesita un efort financiar uriaş. Nu există amenajări turistice, dar sunt localnici care efectuează traversări cu barca.


Cetatea Ulmetum (comuna Pantelimon, sat Pantelimonu de Jos)
Cetatea Ulmetum (comuna Pantelimon, sat Pantelimonu de Jos) – cetate construită la sfârşitul secolului al IV-lea (în perioada împăratului Theodosius I (379-395), peste resturile unei așezări cu caracter mixt (civil și militar) din sec. II-IV p.Chr.65 Nu sunt realizate amenajări turistice, dar Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța intenționează să realizeze un proiect de restaurare a unor porțiuni din zidul de apărare (mai ales în zona Porții de Nord-Vest), dar și a bazilicii paleocreștine din sectorul de Sud, a cărei cercetare a fost finalizată.
Oportunitatea restaurării cetății și a înființării unui muzeu local de arheologie a fost identificată și de autoritatea publică locală, care intenționează să sprijine MINAC în acest sens.


Fortificaţia de tip quadriburgium de la Ovidiu (orașul Ovidiu)
Fortificaţia de tip quadriburgium de la Ovidiu (orașul Ovidiu) – fortificație romană din sec. V-VI, edificată ca avanpost în defensiva nordică a Tomisului, precum și pentru a apăra sursa de apă de unde se aproviziona, printr-un apeduct subteran, și Tomisul antic. Autoritatea publică locală intenționează să introducă obiectivul în circuitul turistic, iar în acest sens are în curs de implementare un proiect în cadrul POR Axa 5, Prioritatea de investiții 5.2 de conservare, reconstituire parțială și punere în valoare.
Monumente istorice importante
Monumentul triumphal “Tropaeum Traiani” de la Adamclisi, datând din anul 109 d.Hr. ridicat după victoria împăratului Traian asupra dacilor, precum și ruinele cetății construite odată cu monumentul.

Edificiul roman cu Mozaic complex de arhitectura, care datează din secolele IV-VII d.Hr.. Se întinde-a pe o suprafață de cca. 2000m2 (din care se mai păstrează astăzi doar 700m2), aflat în zona peninsulară a orașului Constanța, unul dintre cele mai importante vestigii de acest fel din Europa.

Catedrale, Mănăstiri şi biserici și pelerinaje
Deși în Dobrogea, numărul lăcașurilor de cult cu statut de monumente istorice nu este la fel de mare ca în alte zone la țării, totuși cele existente aici se remarcă prin valoarea arhitecturală, artistică și ca elemente spirituale păstrătoare de tradiții religioase din spațiul românesc.
Mănăstirea Peștera Sfântul Apostol Andrei, este amenajată lângă peștera unde Sf. Andrei a propăvăduit creștinismul în secolul I d.Hr. Peștera Sf. Apostol Andrei este considerată Bethlehemul românesc, locul unde s-a născut creștinismul românesc.

Complexul monastic rupestru, în apropierea orașului Murfatlar, cele 6 datând din secolele IX-X, fiind cele mai vechi construcții de acest tip din România. Este alcătuit din camere și galerii, fiind săpat într-un deal de cretă situat în apropierea carierei de extragere a cretei din Basarabi. A fost descoperit pe 11 iunie 1957, în urma unor lucrări de extindere a zonelor de exploatare a cretei. Acest complex, a adăpostit, în opinia cercetătorilor, prima biserică și primele chilii ale unei mănăstiri, de pe teritoriul României.

Biserica ortodoxă din lemn “Sf. Maria”, în orașul Techirghiol, în cadrul complexului Mănăstirii de Maici, care datează din secolul al -XVII-lea, a fost adusă din Sinaia și reclădită.

Mănăstirea Dervent – “Cuvioasa Parascheva”, se află în comuna Ostrov, satul Galița, ridicată pe ruinele unei mănăstiri mai vechi din secolul al XII-lea și unde se află o cruce despre care se spune că este făcătoare de minuni. Legenda spune că a apărut alături de alte trei, pe locul unde și-au dat viața în chinuri îngrozitoare, patru ucenici ai Sfântului Apostol Andrei.

Geamia Esmanah Sultan se află în Mangalia și datează din 1590. Aici se află un cimitir și un valoros sarcofag.

Geamia Hunchiar, în stil maur, din calcar alb, cu un minaret înalt de 24m și datând din 1867-1868.
Marea Moschee cu un minaret de 50m, ridicată pe locul unei vechi geamii, în stil egipteano-bizantin cu unele elemente maure românești, datând din 1910.
Catedrala ortodoxă „Sf. Apostoli Petru și Pavel” (mun. Constanţa) este situată mai jos de Piaţa Ovidiu, în faţa clădirii Arhiepiscopiei Tomisului. Clădirea a fost construită între anii 1883 – 1885, după planurile arhitectului Carol Benesch, planurile de interior fiind realizate de arhitectul Ion Mincu. Construcţia, din cărămidă presată, impune prin monumentalitatea faţadei şi prin turnul înalt de 35 m. Sculptura este bine reprezentată la catapeteasmă şi strane, ca şi la candelabre, policandre şi sfeşnice (aliaj metalic din bronz cu alamă) proiectate tot de I. Mincu şi lucrate la Paris. Pictura a fost lucrată în frescă în perioada 1959-1961, fiind opera pictorilor Gheorghe Popescu şi Niculina Dona. În catedrală sunt depuse moaştele Sf. Pantelimon (27 iulie), Sfinţilor Axentiu (14 februarie) şi Simeon Stâlpnicul (1 septembrie) și moaștele Sfinților Epictet și Astion, descoperite la Halmyris.

Biserica Romano-Catolică “Sf. Anton de Padova” (mun. Constanţa) a fost construită în perioada 1937-1938 după planurile arhitectului Romano de Simon. Are structura unei bazilici din nordul Italiei. Contrafortul şi motivele geometrice amintesc de stilul romanic din secolul al XIII-lea.

Biserica Greacă Metamorphosis (mun. Constanţa) este construită prin contribuția comunității grecești din oraș, care a primit aprobarea sultanului Abdul-Azis. Construcția s-a terminat în 1867 (deși pe fațadă este indicat anul 1868), după planul arhitectului grec Teoharidi. În 1947 se adaugă pe latura dreapta un turn clopotniță a cărui semicupolă se sprijină pe coloane scurte.

Biserica armenească (mun. Constanța) este construită în 1880, în stilul arhitectonic tradițional armenesc, de Nazaret Torosian.

Mănăstirea „Sfânta Elena de la Mare“ (Costineşti) – a luat ființă pe un teren donat de Elena, mama regelui Mihai, în anul 1921. Actuala biserică a fost sfințită în anul 1998. Prin aşezarea ei la ţărm de mare, la 3 km de satul Schitu, mănăstirea este unicat în peisajul monastic dobrogean. Aceasta oferă cazare şi masă pelerinilor pe timpul verii şi un centru de recuperare medicală, realizat cu fonduri europene.

Muzee şi case memoriale
Cele mai multe muzee sunt concentrate la nivelul așezărilor urbane de pe litoralul românesc, devenind puncte de atracție turistică datorită originalității exponatelor.
Muzeul de Istorie naturală și Arheologie are o istorie de peste o sută de ani, perioadă ce poate fi împărțită în trei mari etape: perioada 1878 – 1957 – cea mai tulbure; apoi, 1957 – 1977 şi în sfârşit, din 1977 până în prezent. Deține exponate importante din perioada elenistică, daco-romană și bizantină din Dobrogea. În sala de tezaur se află piese valoroase: șarpele Glycon – unic în lume, o sabie miceniană din bronz, o sculptură în marmură a zeiței Fortuna, monede antice, bijuterii din metale prețioase.





Muzeul de Artă deține operele unor pictori români importanți printre care: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Theodor Pallady, Corneliu Baba, Nicolae Tonitza.

Muzeul de Artă Populară – Clădirea care adăpostește muzeul a fost sediul Primăriei Constanța și datează din 1896, fiind construită în stil brâncovenesc. Sunt expuse numeroase elemente de etnografie și artă populară din întreaga țară, un loc fiind rezervat artei populare dobrogene.

Muzeul Marinei Române, singurul de acest profil din România, dedicat istoriei și evoluției marinei românești și a flotei comerciale.


Complexul Muzeal de Științe ale Naturii cuprinde mai multe obiective Acvariul, Delfinariul, Planetariul și Observatorul Astronomic, Microdelta. Acvariul expune peste 100 de specii de pești din Marea Neagră și din alte mări ale lumii.


Delfinariul – şi-a început activitatea în 1972, constituind prima formă muzeistică de acest gen din ţară. După unele lucrări de modernizare și extindere în 2016, Delfinariul și-a mărit capacitatea de la 600 la 1300 locuri, fapt ce a contribuit la o creștere importantă a numărului de vizitatori. În aceste condiții, Delfinariul a devenit o atracție reprezentativă în cadrul destinației, fiind un obiectiv pe lista turiștilor sosiți pe litoral, dar din ce în ce mai mult și un factor atractor, în special pentru grupurile de copii aflate în excursii cu școala. În viitor, urmează să se realizeze o nouă extindere a Delfinariului, pentru a corespunde normelor naţionale şi legislaţiei europene, din punct de vedere al spaţiului necesar pentru mamiferele marine aflate în captivitate. De asemenea, se are în vedere realizarea unui nou acvariu (mai mare decât cel actual) și a unui planetariu nou de vară.
Acvariul, înfiinţat în 1958, este găzduit de o clădire construită la începutul secolului XX ca anexă a Cazinoului. De-a lungul timpului, Acvariul din Constanța a adunat peste 100 de specii de pești și viețuitoare marine care aparțin unor zone geografice diverse.
Planetariul este primul obiectiv de acest gen din ţară (1969). Aici sunt realizate proiecţii cu un aparat de tip ZKP-2 (1988) pe o cupolă cu diametrul de 8 m, putând fi observate stele (aproximativ 5000), planete, luna, constelaţii (constelaţii zodiacale), comete, meteori, sateliţii galileeni ai lui Jupiter, sateliţi artificiali, Sistemul Solar etc.
Microrezervaţia şi Expoziţia de Păsări Exotice şi de Decor este o grădină zoologică în miniatură ce se întinde pe o suprafaţă de 12 ha. Patrimoniul acestui obiectiv deţine avifauna acvatică (pelicani, lebede, raţe şi gâşte sălbatice), avifauna terestră (păuni, fazani) şi mamifere (mufloni, cerbi lopătari, căpriori, care se regăsesc în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi în Rezervaţia Negureni).
Centrul de echitație – manejul are o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi şi este deschis pe tot parcursul anului. Echitația de la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii se face într-o incintă închisă pe timpul iernii și în aer liber, în sezonul cald.
Complexul Muzeal de Științe ale Naturii este cel mai vizitat obiectiv turistic din județul Constanța, cu peste 500.000 de vizitatori anual (circa 350.000 vizitatori la Delfinariu și circa 150.000 vizitatori la Acvariu), dintre care în mare parte sunt turiști.
Colecția de sculptură “Ion Jalea” are în componență aprox. 120 de lucrări de sculptură în bronz și gips patinat, desene și schițe inspirate din istoria României și din legendele Greciei.


Muzeul de Arheologie “Callatis” include 3 colecții, dintre care cea mai reprezentativă fiind cea de arheologie, cuprinzând amfore și scupturi, dar și fragmente de sarcofage din epoca elenistică.


Muzeul Axiopolis (orașul Cernavodă), secție a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanța, a fost inaugurat în anul 2006. În prezent, este găzduit într-o clădire veche, îngrijit restaurată, şi prezintă, în cele circa 6 săli, o frumoasă colecţie de arheologie preistorică şi romană, precum şi piese de artă decorativă din secolul al XIX-lea: servicii de masă şi de birou, paftale şi podoabe. Nu sunt uitate evocarea unor monumente şi personalităţi care au marcat imaginea oraşului: macheta celebrului pod construit de Anghel Saligny, obiecte care au aparţinut familiei compozitorului Dumitru Chiriac şi altele.
În plus, prin intermediul proiectului de cooperare trans-frontalieră România-Bulgaria „Restaurarea moștenirii culturale unice comune și promovarea produsului turistic comun, Hamangia – prima civilizație a vechii Europe”, urmează să fie restaurată o clădire situată în imediata apropiere, în vederea deschiderii unei noi secție muzeale
Muzeul Carsium (orașul Hârșova) – primul muzeu a fost deschis în anul 1904, în prezenţa Regelui Carol I. După ce a fost distrus în Primul Război Mondial, redeschis în perioada interbelică și desfiinţat în primii ani ai perioadei comuniste, muzeul, în forma actuală, a fost inaugurat în anul 2006. Muzeul prezintă dezvoltarea civilizaţiei materiale şi spirituale din spaţiul dunărean, din neolitic până la începutul epocii moderne. Sunt expuse piese cu valoare deosebită, unele prezentate în expoziţii internaţionale sau naţionale, tipice culturilor neolitice (Hamangia, Gumelniţa), culturii epocii metalelor, dezvoltării civilizaţiei romane, romano-bizantine şi medievale la Dunărea de Jos. Muzeul este secție a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanța și este vizitat anual de circa 1.000 de persoane.
În prezent, în cadrul proiectului de cooperare trans-frontalieră România-Bulgaria „O uniune transfrontalieră în umbra istoriei” se va realiza Restaurarea, conservarea și punerea în valoare a Ansamblului „Vasile Cotovu” – Centrul Multicultural, clădirea care a adăpostit prima bibliotecă și primul muzeu regional al Dobrogei, iar colecția Muzeului Carsium va fi adusă aici.
Muzeul de artă Lucian Grigorescu (municipiul Medgidia) a fost înființat în 1964 și are ca tematică pictură românească cu subiecte inspirate de peisajul dobrogean (N. Tonitza, Gh. Petraşcu etc.) lucrări realizate de artişti dobrogeni (L. Grigorescu, l. Ciucurencu, Ion Pacea, Ion Nicodim, Ion Biţan etc.), precum şi lucrări de sculptură semnate Ion Jalea, B. Caragea etc., precum şi peste 100 de lucrări de ceramică realizate în taberele de artă „Hamangia”. Începând cu anul 2009 este închis, dar Primăria Medgidia intenționează să îl readucă la viață.
Muzeul de artă Dinu și Sevasta Vintilă (comuna Topalu) este organizat în anul 1960 în fosta locuinţă a dr. Dinu Gheorghe Vintilă. Prezintă 228 de lucrări de pictură: ale lui Ioan Andreescu, Octav Băncilă, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, Alexandru Ciucurencu; sculptură: lucrări de Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea, G. Tudor; grafică: lucrări de Theodor Aman, Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, Nicolae Dărăscu.
Muzeul este secție a Muzeului de Artă Constanța.
Muzeul Viei și Vinului (orașul Murfatlar). Deși încă este promovat pe site-ul web al Primăriei110 , muzeul este în prezent închis. Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație intenționează să reabiliteze o clădire din patrimoniul societății și să deschidă un nou spațiu muzeal în apropiere.
Colecția de Artă Limanu (comuna Limanu) a luat ființă cu lucrări realizate de membrii Uniunii Artiştilor Plastici din Bucureşti, cu ocazia documentării făcute, în vara anului 1960, pe teritoriul Dobrogei. Colecţia cuprinde pictură, sculptură, grafică românească contemporană.
Casa tătărească ”Zulfie Totay” (comuna Cobadin) – prezintă o colecţie de broderii, ţesături şi obiecte de artă orientală. Colecție privată, se vizitează la cerere.Poziția sa, pe drumul care face legătura cu Adamclisi şi Mănăstirea Dervent, favorizează introducerea în circuitul turistic. Punct muzeal al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România (municipiul Constanța) – expoziţia este amenajată într-o încăpere a sediului UDTTMR (Str. B. P. Haşdeu nr. 53) şi prezintă istoria şi tradiţia tătarilor. Se poate vizita la cerere.
Muzeul etnografic al aromânilor „Gheorghe Celea” (comuna Mihail Kogălniceanu) – a fost fondat în 2006 și adăposteşte obiecte de uz casnic, produse tradiţionale din lână, dar şi o secţie culinară, toate specifice vieţii aromânilor. În secţia textilă, vizitatorii pot vedea întregul proces de prelucrare a lânii, de la tunsul oii, până la realizarea cuverturilor cu motive tradiţionale aromâne. În camera de artă gastronomică aromână sunt expuse diferite feluri de mâncare, de la renumita plăcintă cu praz până la diverse feluri preparate din carne de miel. Se poate vizita la cerere.
Colecţia muzeală a Mănăstirii Ortodoxe Dervent (comuna Ostrov) – prezintă o colecţie de artă religioasă, carte veche şi numismatică. Se organizează expoziţii de artă contemporană. Se poate vizita la cerere.
Muzeul Mănăstirii Sf. Maria Techirghiol, înființat în anul 1990, adăpostește piese autentice, mărturii creștine din secolele IV-VI (capitel provenind de la o basilică de la Callatis (Mangalia), placaj al unei mese și coloana de basilica descoperite la Tomis). Muzeul mai cuprinde și veșminte preoțești din secolul al XVIII-lea, obiecte de cult și icoane din lemn și lemn ferecat în alamă din aceeași perioadă. În cadrul mănăstirii funcționează o bază de odihnă și tratament și un muzeu.
Grădina Botanică Techirghiol a fost realizată în cadrul proiectului ‘Arta grădinăritului transfrontalier la Marea Neagră’, finanțat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră România — Bulgaria 2007-2013. Obiectivul, deschis în anul 2017, a fost realizat având ca model Grădina Botanică din Balcic. Pe o suprafață de 56.000 mp, pe malul Lacului Techirghiol, au fost sădite 20.000 de plante, arbori și arbuști, din cadrul a 100 de specii botanice, a fost amenajată o cascadă cu lac artificial, alei, pergole, chioșcuri și foișoare și a fost construit un pavilion administrativ cu săli pentru conferințe sau activități culturale, precum și o seră pentru plantele exotice și colecția de cactuși. Tot aici a fost amenajat și o tablă pentru un joc de maxi șah și au fost amplasate două statui reprezentându-i pe Regina Maria și pe Regele Mihai I.

Evidențierea principalelor obiective cultural-arhitecturale
Clădiri civile cu valoare arhitecturală de patrimoniu
Farul vechi din Constanța, ridicat în 1860 de o companie maritimă engleză.

Clădirea Cazinoului constănțean, începută de Petre Antonescu continuată de arhitecți francezi.


Podul de la Fetești realizat de Anghel Saligny.

Comandamentul Flotei (mun. Constanţa) – clădirea a fost construită ca hotel între anii 1879- 1881 (Hotel Terminus). În anul 1978, clădirea devine sediul Marinei Militare, iar din 2009 este sediul Comandamentului Flotei. În ultimii ani, festivitățile prilejuite de Ziua Marinei Române (15 august), se desfășoară pe faleza din fața clădirii.

Hotel Palace (mun. Constanţa) – inaugurat în anul 1914, având drept proprietar pe baronul Edgar de Marçay, unul dintre acționarii cazinoului din Monte Carlo. clădirii.

Clădirea Tribunalului (mun. Constanţa) – construită între anii 1904-1906, după planurile aceluiași arhitect ca și Cazinoul, clădirea a fost destinată familiei regale ca reședință de vară. După al Doilea Război Mondial a intrat în posesia Ministerului Justiției, devenind pe rând sediul Curții de Apel, apoi sediul Tribunalului.


Palatul Arhiepiscopiei Tomisului (mun. Constanţa) – construit între anii 1928-1932, în stil neobizantin, după planurile arhitectului Ion D. Enescu.

Casa cu Lei (mun. Constanţa) – construită în perioada 1895-1898, după planurile arhitectului Ion Berindei. Numele clădirii provine de la existența celor patru lei sculptați, care tronează pe coloanele imobilului. Din păcate, în prezent este într-un stadiu avansat de degradare;

Vila Regală din Mamaia (stațiunea Mamaia, mun. Constanța) – a fost construită în perioada 1923-1926, după planurile arhitectului Mario Stoppa, pentru Regina Maria a României. După 1989, aici a funcționat un restaurant/club. În prezent, clădirea a fost privatizată, aflându-se într-un stadiu avansat de degradare.

Conacul Kogălniceanu (orașul Murfatlar) este construit în stil eclectic, prezentând detalii specifice modei occidentale din secolul al XIX-lea, dar şi elemente de influenţă maură vizibile în cazul frontonul crenelat sau în cazul turnului-belvedere. Este înconjurat de un parc în care se mai află postamentul troiţei ridicată în 1943, în memoria eroilor căzuţi pe front. În prezent, aici funcționează o grădiniță.

Clădirea Primăriei (mun. Medgidia), a cărei construcție a început în anul 1893.

Casa Murad G. Ali (mun. Medgidia), construită în anul 1906. În zona rurală, elemente valoroase de arhitectură sunt destul de puține și doar izolat incluse în anumite ansamble (ex. casele cu specific german din Albești; casele bulgărești din Lipnița; casele dobrogene, zidurile de piatră din Dumbrăveni).

Statuia poetului Ovidiu (1887), sculptor Ettore Ferrari, Piața Ovidiu, municipiul Constanța

Statuia poetului Mihai Eminescu (1932), sculptor Oscar Han, faleza Cazinou, municipiul Constanța

Statuia Victoriei (1968), sculptor Boris Caragea, municipiul Constanța

Grupul statuar Marea și Navigația (1965), sculptor Zoe Băicoianu, digul Portului Tomis, municipiul Constanța
Grupul statuar „Pescarii”, sculptor Corneliu Medrea, parcul Central, municipiul Constanța
Grupul statuar „Faun și Nimfa” (1963), sculptor Constantin Baraschi, în fața Teatrului de Stat, municipiul Constanța Statuia Reginei Elisabeta (1937), sculptor Ion Jalea, faleza Cazinou, municipiul Constanța
Bustul lui Ion Bănescu (1910), sculptor Dimitrie Paciurea, Parcul Primăriei, municipiul Constanța
Statuia lui Anghel Saligny (1957), sculptor Oscar Han, Bd. Elisabeta, colţ cu str. Ovidiu, deasupra Porţii nr. 1 Port Constanta, municipiul Constanța S
Statuia Arcașul (1961), sculptor Ion Jalea, Faleza Domino, municipiul Constanța
Statuia Femeie cu Harpă (1933), sculptor Ion Jalea, Piațeta Decebal, municipiul Medgidia
Monumentul Tineretului de la Straja (1988), sculptor Pavel Bucur, comuna Cumpăna
Monumentul Eroilor Neamului (1998), municipiul Mangalia Grupul statuar „Păstorul cu măgarul Tekir” (2005), sculptor Titi Ceară, orașul Techirghiol
Cadranul Solar (2003) – în fața Primăriei comunei Cumpăna este amplasată o copie a obiectului descoperit în anul 1960 în localitate. Piesa originală, găzduită de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, reprezintă unul dintre puţinele cadrane solare antice descoperite vreodată în Dobrogea, fiind datată sec. II d. Hr.
Monumente comemorative legate de primul război mondial: Hârșova, Techirghiol, Topalu), obeliscuri (Târgușor, Siliștea, Dobromir, Cerchezu, Vulturu).