Bine ați venit!
contact@descopera-constanta.ro

Potențialul turistic natural

Potențialul turistic natural

      Relieful județului Constanța este format, predominant dintr-o zonă extinsă de podiș tabular, cu altitudini de 100-200m care, sub raport morfostructural aparține celor două unități mari de podiș – Podișul Dobrogei de Sud și Podișul Dobrogei Centrale ( sau podișul Casimcei). Podișul Dobrogei de Sud cu subdiviziunile sale, Podișul Carasu, podișul Oltinei, Podișul Cobadin,, are aspectul unei câmpii înalte, care este acoperită cu depozite groase de loess, care îi conferă un caracter structural cvasitabular. Aceste depozite sunt susținute de roci calcaroase și gresii de vârstă cretacică și terțiară care rândul lor, stau peste un fundament rigid, de platformă, alcătuit din șisturi verzi. Între aveste văi se desfășoară interfluvile largi cu aspect de canion.

Potențialul turistic al reliefului

      În Dobrogea există un peisaj carstic spectaculos, Cheile Dobrogei având cel mai vechi sector de chei din România, dar și numeroase peșteri.

Cheile Dobrogei

      Cheile Dobrogei sunt localizate în Dobrogea Centrală și o vechime de aproape 2 mil de ani. Ele oferă un peisaj carstic, cu numeroase sectoare de chei, care s-au erodat de-a lungul timpului. Având înălțimi de peste 1000 m, sub acțiunea agenților externi, apa, vântul, apele curgătoare, s-au erodat continuu până au ajuns la înălțimea actuală, de puțin peste 100m. Protejează o suprafață de aproximativ 11.00 hectare care aparțin de regiunea biogeografică stepică. Acestea oferă un spectaculos peisaj dat de caracteristicilor geomorfologice, paleontologice, botanice și faunistice. Este o zonă foarte veche, în care se întâlnesc urme ale recifilor jurasici de vârstă paleozoică, formați în mările jurasice și cretacice și care păstrează încă formele foștilor atoli. Sunt săpate pe o lungime de aproape 2 km pe părâul Vistona, un afluent al râului Casimcea, cea mai mare apă curgătoare din spațiul dobrogean.

     Masivul geologic Cheia, rezervație protejată – a fost declarat din anul 1970 rezervație naturală protejată și este situat în nordul județului Constanța, în podișul Casimcei, în apropierea localității Cheia. Zona este reprezentată de o serie de stănci mezozoice în forma de turnuri alcătuite din calcare de origine coraligenă. Aici specialiștii au identificat un număr de peste 600 de specii de reptile, păsări răpitoare și chiroptere – lilieci. Din punct de vedere paleotologic, calcarele din zona Cheile Dobrogei adăpostesc cel mai bogat punct fosilier cu faună mezojurasică din Posișul Casimcei.
      În cadrul sitului există mai mult de 10 peșteri, dar de mare importanță arheologică sunt Peștera La Adam , Peștera Gura Dobrogei sau Peștera Liliecilor.

Peștera Liliecilor

      Peștera Liliecilor este monument al naturii descoperit de Vasile Pârvan, nu este foarte accesibilă și nici amenjată. Poate fi gasită ușor din dreptul Mânăstirii Sf. Efrem, un locaș de cult situat la poalele stâncilor bătrâne și roase de timp, descoperită de la începutul secolului XX și a fost intens studiată. Este formată la începutul cuaternarului, aproximativ acum 2 milioane de ani. Are intrări și multe galerii, lungimea totală a acestora fiind de aproape 500 metri. Aici au fost atestate numeroase mărturii ale activității umane, multe unelte și fragmente de ceramică neolitică, dar și obiecte de metal care au aparținut epocii fierului. Peștera acesta oferă condiții optime pentru coloniile de lilieci, care i-au dat și numele.

Peștera La Adam

      Peștera La Adam aici au fost investigate 80 de specii de fosile jurasice și a fost descoperit un molar de Homo sapines fossilis, conform spuselor conf. univ. dr. Marius Lungu de la Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agrigole, din cadrul Universității Ovidius Constanța.
      Importanța științică a acestei peșteri a început să fie studiată în anul 1995, ca urmare a descoperirii a cinci piese de piatră cioplită aparținând altarului închinat zeului Mitras, identificat cu Zeul Luminii și a unor roci care prezentau forme de eroziune ce au revelat resturi de fosile.

      Pe o suprafață de 5 ha au fost identificate 60 de specii de mamifere cuaternare și 80 de specii fosile jurasice. Tot aici au fost descoperite specii de troglobionte și chiroptere.

Podișul Carasu

      Podișul Carasu sau podișul Dorobanțu reprezintă partea de nord a Dobrogei sudice, situat în lungul Văii Carasu și este constituit dintr-o suită de platouri a căror altitudine scade domol, de la 130-30m spre Valea Carasu și spre Dunăre.

Podișul Cobadinului

      Podișul Cobadinului reprezintă partea central-sudică a Dobrogei de Sud și este alcătuit din formațiuni calcaroase cretacice, eocene și sarmațiene dispuse discordant peste rocile sedimentare jurasice, fomațiunile fiind acoperite de un strat loessoid cu grosimi diferite.

Podișul Mangaliei

      Podișul Mangaliei – extremitatea sud estică a Dobrogei de Sud, altitudinile predominante fiind de 40-90m și reprezintă partea cea mai joasă care se extinde și în zona litorală.

Capul Tuzla

Țărmul Mării Negre

      Țărmul propriu-zis al Mării Negre, în zona litoralului românesc, este constituit dintr-o varietate de forme, ușor ondulat, cu golfuri prelungite, cu faleze și cordoane de nisip.
Prin valuri și curenți, marea a exercitat o continuă acțiune de retragere a țărmului, fie prin bararea golfurilor și a văilor, care au fost transformate în limanuri și lagun, fie prin abraziune în dreptul promontoriilor.

Litoralul românesc, sectorul sudic (faleza Olimp-Costinești)